Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 14 decembrie 2009

Ravase de placinta (I)

E luni seara si m-am gandit sa va dau de stire… tot de la jupanu’ Radu D. Rosetti.

Ravase de placinta

Sunt trei ani de cand cotrobaiesc in „cutia cu Folklor” cuprinzand fisele materiei din Biblioteca Academiei Romane, fara sa pot da de rostul Ravaselor de placinta din noaptea anului nou. Zadarnic am cautat in Descriptio Moldaviae de Cantermir, la capitolul unde vorbeste de Datinele la Sarbatori; zadarnic la Gheorghachi Logofatul (Condica Obiceiurilor Vechi si Noua, alcatuita din 1762); fara folos in Studiile Etnografice ale lui Marian, sau in Sarbatorile la Romani de Tudor Pamfile; tot degeaba in Datinele Poporului Roman de G. Dem. Teodorescu sau in scrierile lui Anton Pan, Ispirescu si Adamescu.

Dar, tot cautand, am gasit ceva interesant relativ la Pomul de Craciun in Povestile Unchiasului Sfatos de Ispirescu:

E vorba de pomul Craciunului. Sa vedeti d-voastra dragii mosului. Eram copil. Ei! am fost si eu tanar, ca si d-voastra. Si sa dea Dumnezeu sa incaruntiti ca si mine, ba inca sa ma intreceti, ca sa cunoasteti din a fir pana in ata ce va sa zica a imbatrani cineva. Eram copil, si vazand pe la Craciun la o casa un pom gatit,  am stat si am cascat si gura acolo. Pasa-mi-te era pomul Craciunului.

Nu mai vazusem pana atunci, decat pe la morti un asa pom impodobit, fiindca pe la noi de pomul Craciunului  nici pomeneala nu era. Si d-voastra cu totii stiti ca  la Romani, cand moare cate vre-un flacau sau vreo fata mare, care n’au pus pirostriile in cap, li se impodobeste cate un pom, pe care’l duc inaintea mortului. Fie orice pom o fi, Rumanii ii zic brad. Se vede ca in vechime numai pom de brad se ducea, de i’a ramas numele.

Si, asa cum va spusei, cand am vazut acel brad impodobit, unde cascam gura, uitandu’ma la el, m’a apucat o jale de sa va fereasca Dumnezeu.

-Cine a murit aici, nene, de i’a facut un brad  asa frumos!

– N’a murit nimeni, baiete; asta e pomul Craciunului.

– Cum pomul Craciunului?

– Ia asa, cum il vezi cu ochii verzi; ca asa e obiceiul alor de sad aci.

– Da bine, cine sade aici?

– Un neamt.

Care-vasazica, datina cu care ne laudam, nu e asa de veche – sa tot fie de un veac – si e luata dela Nemti. Obiceiul nostru stramosesc in noaptea nasterei Mantuitorului e Colinda.

va urma

Read Full Post »