Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 26 ianuarie 2010

Intervalul 15-16

In aceasta etapa am participat cu 2 PA-uri. Incerc mai multe stiluri. Sunt curioasa in care ma simt cel mai la indemana, care’mi vine cel mai firesc la scris, natural. Se pare ca trebuie sa am o imagine de la care sa pornesc. 

Primul a fost scris fara sa ma gandesc decat la un nume de caine, Pufi. Pentru cel de-al doilea am avut in memorie un tablou (am cautat pe net o imagine cu Femeie in val, Gustave Coubert… nu e prea buna, din pacate).

Pufi

Citea. Nu-i venea să creadă. Rândurile negre se subţiau. Linii pierdute într-o mare albă. O senzaţie de greaţă. Ar fi vrut un pahar cu apă, dar era un efort prea mare. Nu era nimeni ca să o ajute. Tremurând, se deplasă până la scaun. Privi spre ceas. 15.30. Încă o jumătate de oră! Ştia că este dincolo. Cum să-l mai vadă în ochi? Cum a putut să-l dea fără s-o întrebe? Închise ochii. Părea că doarme. Gândul răzbunării începu să se-nfiripe! Ora 16. De la iubire la ură e un singur pas şi se numeşte Pufi!

 

Femeie in val

Avea întâlnire în fiecare sâmbătă, de la 15-16. Se anunţase expoziţia itineranta de acum un an. Lumina era excelentă la acea oră de după-amiază. Se aşeza pe bancă şi privea fără să clipească, minute in şir. Braţele unite ca o coroniţă, sânii tari, ridicaţi… seducţiile cărnii. Valurile mici, străvezii, cuprindeau torsul femeii, mângâind-o duios. O dorea. Uneori, o lacrimă se furişa. De ce? Femeia din val se întrista. Nu-l putea ajuta. Era prinsă pe pânză de val! Trăia durerea de a nu fi a lui. 

Read Full Post »

Firul de iarba

Un fir de iarba

A avut indrazneala

Capul sa iteasca.

Zapada in stanga, in dreapta

In fata, in spate.

Zgribulit privea

Vrabia!

Nu mai avea cum sa dea inapoi.

Va fi rupt!

Read Full Post »