Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Decembrie 2011

Un timp pentru fiecare…

… si un nou inceput ori de cate ori doresti…

Poate va asteptati sa va povestesc despre zilele acestea, despre Craciunul anului 2011. Si eu am crezut ca o sa scriu despre…

Azi-noapte am vazut un film, The Curios Case of Benjamin Button. Mi-a placut. Mi-a placut, dar  nu datorita actorilor sau regizorului, ci datorita subiectului. Nu-l analizez, nu-l disec.

Viata e prea scurta pentru a nu o trai.

Ma intrebam de ce sarbatorim in fiecare an Craciunul. Oare ca sa avem un nou inceput atunci cand simtim nevoia? Exista speranta, exista efervescenta, exista spirit. Noi unde suntem in acest tablou? Pretutindeni si nicaieri 🙂 Doar ne agitam pentru nimicuri!

Zambesc.  Azi ies din casa  pentru cateva ore. Poate statul prea mult in pat/la masa dauneaza. Poate e bine sa nu mai reflectez atat in perioadele de liniste. Poate de aceea am nevoie de curgere vijelioasa. Poate…

 

 

Sarbatori Fericite, dragilor!

 

 

Anunțuri

Read Full Post »

Ora 15 si cateva minute. In statie cateva persoane zgribulite. Pasi mici,  batuti pe loc, cu intoarceri rapide pentru a putea privi in zare. Se vede? Inca nu! Isi reiau piruetele dupa un ritm interior. Nasurile rosii se itesc din gulerele ridicate. Nu ma mai uit in zare. Incerc sa ma concentrez pe reactiile celorlalti ca sa-mi daus eama cand apare tramvaiul. Iesita din casa de 10 min, nu prea simt umezeala si nici nu ma deranjeaza fulgii desi, apaciosi care bat  cu o frecventa destul de mare. Le simt raceala si le simt prelingerea pe pielea inca calda. Un masaj facial placut 🙂

O doamna mai plinuta cu o caciulita destul de caraghioasa, fixata in varful capului doar prin ea stie ce artificiu, se opreste din balansul in care intrase. O vad ca fixeaza undeva in departare. Probabil incearca sa-si dea seama ce numar este… 1 sau 36! Statia se anima. Sacosele sunt ordonate, dispuse in echilibru. Toata lumea priveste spre dreapta. Eu ma uit la ei. Ma gandesc ca mi-ar fi placut sa filmez, sa fac si prim plan pe fiecare figura.

Este tramvaiul 1, tip nou. Ne inghesuim la doua dintre usi, deoparte si de alta. Se deschid usile si caldura din vagon ne loveste in plin. 4-5 persoane coboara tragand de plase, sacose. Un carucior isi face aparitia. O ajutam sa coboare pe batranica care abia mai rasufla. Deasupra caruciorului tronau cateva ramuri de brad. I’am surprins expresia in coborare. Destul de preocupata, dar cu un zambet in coltul gurii. Era multumita de continutul caruciorului.

Urc printre ultimii. In fata usii, un barbat cu un brad infasurat in plasa. Mirosul proaspat de brad ma face sa’mi fornaie narile. Sunt sensibila la mirosuri. Cele care-mi fac placere declanseaza senzatii, de toate felurile. Mirosul se inteteste. Doar de la un brad? Incep sa caut cu privirea… Era plin! Un tramvai cu brazi 🙂 Ma asez la asa-numitul burduf si privesc in lungul vagonului. Sunt vreo 10 brazi de dimensiuni diferite. Mai mari, mai mici, dupa posibilitati. Trunchiurile sunt finisate de curand asa incat se explica mirosul de rasina. Gandul imi zboara in alt timp, in alt anotimp.

Gheorghieni, inceput de septembrie, 1987 🙂 Padure de conifere! Miros de rasina puternic. Nu poti uita un asemenea miros. Urmaresc cu interes pasii din amintire.  Caram in spinare  acumulatorii aparatului, iar pe fata aveam magnetometrul. Un cablu destul de lung facea legatura cu cel care cara sonda. Eram o echipa.  Din 20 in 20 de m ma opream si faceam masuratori. In timpul dintre masuratorii, priveam in jur cu maxim interes. In desisul unei paduri de conifere nu patrunde lumina foarte usor. Culorile maro, maroniu-roscat, cenusiu si cenusiu-albastrui predomina, la nivelul privirii, si doar daca privesti in sus vezi verdele inchis, atarnand in perdele grele.  Din loc in loc,  apar luminisuri viu colorate. Cu cat patrunzi mai adanc in padure cu atat pasii se afundau in covorul gros de ace cu zgomot infundat. Orice sunet pare amplificat…

Buna! Poti vorbi?! A… Nu, inca n-am ajuns. Voiam doar sa te intreb daca mai ai nevoie de…

M-am trezit brusc la realitate. Eram intr-un tramvai plin cu brazi.

a inceput sa ninga! Ai vazut?

Read Full Post »

…agitatie

… va pregatiti, nu? alergati in dreapta si’n stanga. Listele lungi facute in zorii zilei  la cafea se reduc semnificativ pe masura ce trece ziua, dar nu ca s-ar rezolva toate cele. Unele sunt amanate, altele se anuleaza cand se constata ca ar fi un efort prea mare (in timp si bani), iar altele… sunt in plus. O mica parte, insa, se rezolva, aducand zambet pe buze si multimirea ca ai taiat de pe lista o nevoie primordiala 🙂

Craciunul  ar putea sa le rezolve pe toate? Mi-am pus de multe ori intrebarea. Atmosfera din ultima saptamana te transpune cu siguranta in alt ritm. Esti mai alert, mai vioi. Ochii cauta. Zambesti aiurea si, mai ales, speri.  In acelasi timp exista si sentimentul de gol. Gol in tine, chiar daca esti inconjurat de oameni dragi. Fara sa vrei faci o trecere in revista a anului care urmeaza sa se incheie. Hmmm! nu este in regula mereu, dar incepi sa faci planuri, iti promiti ca te vei schimba si ca totul o sa fie altfel in anul ce urmeaza sa apara la linia orizontului. Ne impacam cu noi si mergem mai departe 🙂

Spiritul Craciunului!

Totul e bine cand se termina cu bine.

 

 

Read Full Post »

A fost Dunarea Albastra!

… a fost 19 Decembre! si a fost Muzica!

Sunete domoale, sunete infierbantate, impletindu-se in dulci armonii. Sunete calde, nedeformate de tehnica. Sunete pure de vioara, violina, violocel,  clarinet,  flaut, trompeta, trombon si tuba. Clopotei si dopuri de sampanie 🙂 Un spectacol al muzicii dansante din alt secol. Polca, mazurca, vals si neuitatul mars. Sa stai sa asculti, sa ingani (mai imi dadea sor’mea coate cand o luam mai tare), iar interiorul tau sa danseze in volute largi de lumini colorate.

Dunarea Albastra mi-a incantat albastrul, iar Marsul Radetzky mi-a trezit rosul.

Ce altceva as mai putea spune? Nu am cuvinte…. O astfel de muzica SE SIMTE!

Read Full Post »

…un cadou din inima!

xitdi1_mo-si-foca-ep-17-vocatie_fun

La multi ani! Te iubesc!

Read Full Post »

Un rost

in fiecare

exista.

in fiecare

isi face simtita prezenta.

in fiecare

viseaza.

in fiecare

creste.

in fiecare

dormiteaza, uneori…

in fiecare

exista!

pentru fiecare,

un rost!

 

 

 

Read Full Post »